Despre regrete- obstacolele din viața noastră

Regretele, un obstacol in vietile noastre cotidiene… Multe citate ne invata cum sa traim fiecare clipa la maxim, sa profitam de fiecare oportunitate intalnita, insa ce ne facem daca regretele noastre nu constau in ceea ce nu am facut, acele lucruri de care nu am profitat, ci sunt reprezentate de experientele noastre traumatice, lucrurile pe care nu ni le doream sa se indeplineasca, actiunile pe care le-am realizat( in care am investit timp, energie, dar, mai ales, multa emotie, implicare)?

Cum mergem mai departe cu regretele ca am investit atatea si in final acel lucru ne-a dezamagit profund si ne-a schimbat cel putin o parte din noi in rau?

Vi s-a intamplat vreodata sa iesiti dintr-o situatie neplacuta sau sa se termine pe neasteptate o relatie/un job/parteneriat/experienta, etc, si in loc sa mergeti mai departe cu sufletul plin de recunostinta pentru lectia invatata si totodata sa constientizati transformarile pozitive si faptul ca ati dobandit intelepciune, simtiti ca sunteti bantuiti de acel eveniment, iar parerile de rau in urma investitiei emotionale se ridica la un nivel scandalos de ridicat?

Uneori simtim ca am trecut prin iad, un iad al constiintei, ca suntem prinsi intr-o bucla infinita a suferintei umane. De multe ori, este ceea ce simtim pe moment, cand ranile sunt proaspat formate, iar durerea pare a ne gestiona intreaga viata. Intensitatea suferintei de multe ori ne induce ganduri de tipul devalorizarii noastre ca fiinte umane: ,,eu nu merit nimic/ nu sunt in stare sa (mentin /castig/fiu fericit)”, ganduri prin care ne reanalizam experientele anterioare, iar daca in principal au fost negative, concluzionam ca am trait o viata urata, plina numai de suparari si absolut nimic nu pare sa fi adus vreun impact pozitiv asupra noastra.

Sunt mai multe tipuri de oameni. Unii pot regreta ce au facut, altii ceea ce nu au realizat. Regretam experientele negative, regretam ceea ce am refuzat, poate o iubire, sa reinnodam firul unei relatii, banii pe care i-am investit in lucruri care acum nu mai au nicio insemnatate, timpul petrecut cu diverse proiecte sau oameni.

Exista criminali in serie ce au o constiinta mult mai impacata decat a majoritatii oamenilor. Noi, in schimb, oamenii normali, orice lucru minor il analizam, il cantarim; ne tot intalnim cu umbre ale trecutului care ne bantuie viata, petrecem uneori multe nopti cu tot felul de ganduri, amintiri rusinoase, evenimente neplacute, pline de nedreptate, suferinta…

Ce rost are sa ne pierdem noptile retraind trecutul? Cate nopti pline de anxietate sa mai toleram? Toata acea furtuna de ganduri. Viata ar trebui sa fie doar a noastra si sa constientizam ca tot analizand trecutul si regretand nu facem altceva decat sa utilizam timpul nostru pretios in defavoarea noastra.

Exista ajutor pe care il putem primi de la specialisti, ne putem ajuta si noi facand ceea ce iubim, lucrand pentru visurile nostre, vindecandu-ne ranile sufletului, ale copilului interior, pentru ca ulterior sa ne acceptam si sa ne iubim mai mult pe noi insine!

Pace tie, suflet puternic!

Daca ți-a plăcut acest articol te invit să dai un share prietenilor tăi și să fii alături de noi pe pagina de Facebook Iubesc Psihologia, respectiv să te alături comunității noastre aici.

Publicat de Mădălina-Ionela

Pasionată de psihologie, dezvoltare personală și spiritualitate.

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Google

Comentezi folosind contul tău Google. Dezautentificare /  Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare /  Schimbă )

Conectare la %s

%d blogeri au apreciat: